Antene de unde ultrascurte decimetrice (UHF)

Domeniul UHF este cuprins in intervalul de frecvente de la 300 Mhz la 3000 Mhz (3 Ghz) si este fractionat in benzi de frecventa alocate diverselor servicii de radio si televiziune.

Benzile de frecventa in UHF alocate radioamatorilor sunt:

1. banda de 70 cm (430 Mhz - 440 Mhz)
2. banda de 23 cm (1240 Mhz - 1298 Mhz)
3. banda de 13 cm (2300 Mhz - 2450 Mhz)

Undele decimetrice prezinta particularitati de propagare datorita absortiei energiei de inalta frecventa in sol proportionala cu cresterea frecventei, astfel campul creat de un emitator va descreste proportional cu cresterea frecventei.

Antene de unde ultrascurte metrice (VHF)

Domeniul VHF este impartit in benzi sau grupari de frecvente alocate statiilor de radioamatori sau altor servicii; banda de 6 metri (50-52 mhz), 4 metri (70-70,3 mhz), 2 metri (144-146 mhz);  

Antena yagi este cea mai populara; indeplineste aproape toate cerintele de adaptare la cablu coaxial si statia radio; se construieste din metal conform dimensiunilor, se poate orienta manual sau mecanic in azimut si elevatie;

Antena yagi este construita din metale neferoase dar si feroase, din profile cu sectiune circulara (cu diametru de la 5-20 mm), are in componenta minima un element numit dipol (vibrator) indoit cu dimensiuni specifice frecventei de rezonanta pentru o impedanta de 240-300 ohmi ce se afla la cele doua terminale ale dipolului; la cele doua terminale (borne) se conecteaza cablul de coborare cu impedanta de 240-300 ohmi catre statia radio sau se conecteaza un transformator de adaptare la impedanta cablului coaxial (50-75 ohmi);

Antene de unde ultrascurte si date tehnice

Sunt destinate statiilor de radio emisie-receptie cu frecvente cuprinse intre:

- 30-300 mhz (lambda = 10-1m), numita banda de unde metrice (FIF sau VHF)

- 300-3000 mhz (lambda = 1-0,1m), numita banda de unde decimetrice (UIF sau UHF)

- 3000-30000 mhz (lambda = 10-1cm), numita banda de unde centimetrice (SIF sau SHF)

Din punct de vedere tehnic, antenele de unde ultrascurte se construiesc pe frecvente determinate de benzile de frecventa ale statiilor radio, pentru a se obtine cel mai bun castig emisie-receptie functie de polarizare orizontal sau vertical.

Antene pentru unde scurte si date tehnice (8)

Antena “Delta loop”

Se caracterizeaza prin forma de triunghi sau patrat, se poate fixa in plan vertical sau orizontal, este de tip cu bucla inchisa cu impedanta de aproximativ 100 ohmi, motiv pentru care se va conecta la un cablu de 75 ohmi de o anumita lungime determinata functie de frecventa de rezonanta a antenei si se continua cu cablu coaxial de 50 ohmi pana la statia radio.

Date tehnice pentru fiecare banda de unde scurte:

• banda de 160 m (L antena = 160 m; L coaxial 75 ohmi = 26 m)
• banda de 80 m (L antena = 81,70 m; L coaxial 75 ohmi = 13,25 m)
• banda de 40 m (L antena = 42,95 m; L coaxial 75 ohmi = 6,95 m)
• banda de 20 m (L antena = 21,60 m; L coaxial 75 ohmi = 3,50 m)
• banda de 15 m (L antena = 14,45 m; L coaxial 75 ohmi = 2,35 m)
• banda de 10 m (L antena = 10,80 m; L coaxial 75 ohmi = 1,75 m)

Antene pentru unde scurte si date tehnice (7)

Antena “W3DZZ”cu reflector

  

Este o antena dipol cu dimensiuni reduse, lucreaza bine in benzile joase de 80 si 40 metri si cu parametri mai mici in benzile de 20-10 metri; fiecare brat este format din 2 segmenti legati intre ei cu izolator ceramic, peste care se monteaza cate un circuit acordat realizat din bobina si condensator fix cu frecventa de rezonanta de 7050 khz (bobina se confectioneaza din conductor de cupru de 2 mm, are diametru de 50 mm, 19 spire pe lungime de 80 mm si condensator fix de 60 pF).

Dimensiunile segmentelor sunt:

Antene pentru unde scurte si date tehnice (6)

Antena”T2FD”

Este o antena dipol vertical sau orizontal cu bucla inchisa si radiatie omnidirectionala, cu unghi de radiatie mic si banda larga de 4-5 ori frecventa care s-a calculate (ex: antena calculata pentru 14 mhz permite trafic radio pana la 28 mhz).

Pentru antena verticala se fixeaza un pilon dielectric cu inaltimea de 7,5 metri si se fixeaza conductorul pe verticala pilonului cu distantieri dielectrici de 22 cm.

Bucla dipolului se inchide la jumatatea verticalei pilonului asigurand o distata de minim 30 cm de la sol; lungimea antenei fixata pe verticala va fi de 7,20 m cu distanta intre brate de 22 cm.

Cele doua capete ale dipolului se sunteaza cu rezistenta de carbon de o valoare ce depinde de impedanta fiderului de coborare astfel: pentru cablu panglica de 300 ohmi, rezistenta de suntare (Rs = 390 ohmi); pentru linie de 450 ohmi (Rs = 500 ohmi); scarita de 600 ohmi (Rs = 650 ohmi) si sa suporte minim o treime din puterea disipata pe antenna.

Se poate conecta si cablu coaxial de 75 ohmi prin intermediul transformatorului de simetrizare cu raport de 4:1.

Pentru ca antena sa functioneze de la 7- 30 mhz este necesar un pilon de minim 13,5 metri, lungimea totala a antenei de 14,40 m cu distantare intre brate de 43 cm.

Antene pentru unde scurte si date tehnice (5)

Antena Sloper pentru 80 de metri

Este caracterizata prin dimensiuni reduse, propice pentru spatii mici care necesita un pilon de minim 15 metri de varful caruia se va ancora conductorul antenei prin intermediul unui izolator ceramic.

Antena are o lungime de 13 metri pana la izolatorul din partea inferioara ancorat la al doilea pilon de 1,5-2 metri distantat de pilonul mare pentru a se asigura o inclinare de 22 grade. 

La baza pilonului mare se vor fixa in pamant 2 fire de conductor distantate la 0,5 metri si vor continua paralele pana la partea superioara a pilonului pentru a se uni galvanic intre ele cat si cu tresa (mantaua) cablului coaxial, iar conductorul cald (centrul coaxialului) va fi conectat la capatul superior al antenei.

Particularitatea este ca antena are si element reflector cea ce favorizeaza unghiul de radiatie din fata antenei.

Antene pentru unde scurte si date tehnice (4)

Antena dubla”V intors”(Inverted V)

Are particularitatea ca favorizeaza plecarea lobilor principali pe directii predestinate, ce faciliteaza traficul radio intercontinental.

Pilonul central din material dielectric are inaltime de minim 15,5 metri, din varful caruia se fixeaza prin intermediul a doua izolatoare din ceramica, 4 brate de conductor de cate 10,10 metri si coborate catre sol la 4 piloni mici de minim 2,2 metri, distantati pentru a se asigura un unghi de minim 50 grade fata de pilon si de 80 grade intre bratele perechi (doua cate doua).

Antene pentru unde scurte si date tehnice (3)

Antena “Dipol cu brate inegale”

Este confectionata din conductor de 2 la 5 mm si lungimea de 1,5 lambda; poate fi montata in plan  orizontal, oblic sau repliata.

Intre cele doua brate se conecteaza fiderul de coborare (cablu coaxial sau linie paralela), cu sau fara transformator de impedanta”1:1”.

Bratul mai lung poate sa fie frant in zig-zag in 2-3 locuri, cu unghiuri minime de 120 grade si ancorat cu materiale dielectrice fata de piloni.

Antene pentru unde scurte si date tehnice (2)

Antena ”dipol” este o antena simetrica (are doua brate identice), este confectionata din conductor de 2-3 mm grosime si lungimea de o jumatate de unda (lambda/2); are caracteristica de radiatie bidirectionala si perpendiculara pe lungimea antenei.

Cele doua brate au aceeasi lungime; intre brate se asigura o distanta de 2 la 5 cm pentru a se conecta fiderul bifilar paralel, coaxial sau torsadat care este adus pana la borna de antena a statiei radio.

Daca se foloseste cablu coaxial se conecteaza direct la antena sau prin intermediul unui transformator de impedanta (balun) cu raport de 1:1 cu sau fara miez de ferita, ce va realiza o debitare simetrica a energiei pe bratele antenei.

Antene pentru unde scurte si date tehnice (1)

Antena “Long wire” este cea mai simpla, are lungimea egala cu lungimea de unda, se confectioneaza din conductor de cupru de 2-3 mm si se dimensioneaza de la borna de antena a statiei radio pana la izolatorul antenei  ancorat de pilonul exterior.

 

Ancorarea la pilonul exterior se realizeaza din 3 segmente din conductor de 2-3 mm cu lungimea de 1 metru, izolate intre ele cu dielectric de portelan, iar la trecerea fiderului de antena prin zid pana la borna de antena a statiei se face prin tuburi dielectrice din ceramica, portelan pentru a preveni pierderile de radiofrecventa.

 

Intre antena “Long wire” si statia radio se intercaleaza un cuplor de antenna (transmatch) care adapteaza impedanta antenei la impedanta statiei radio si se poate verifica folosind masuratori de unde stationare (MUS) (RUS – masoara raportul de unde stationare).

Districte radioamatori

Pentru a se diferentia ca zone pe teritoriul Romaniei cu scopul de a se determina pozitia geografica in competitiile sportive s-au definit 8 districte regionale carora apartin mai multe judete grupate:

• Districtul “2” apartine judetelor: Arad, Timisoara, Hunedoara, Caras-Severin
• Districtul ”3” apartine judetului Ilfov si localitatea Bucuresti
• Districtul ”4” apartine judetelor: Constanta, Tulcea, Braila, Galati, Vrancea
• Districtul ”5” apartine judetelor: Alba, Cluj, Bihor, Salaj, Satu Mare, Maramures, Bistrita Nasaud
• Districtul ”6” apartine judetelor: Sibiu, Mures, Harghita, Covasna, Brasov
• Districtul ”7” apartine judetelor: Olt, Dolj, Mehedinti, Gorj, Valcea, Arges
• Districtul ”8” apartine judetelor: Suceava, Botosani, Iasi, Neamt, Bacau, Vaslui
• Districtul ”9’ apartine judetelor: Ploiesti, Buzau, Ialomita, Calarasi, Giurgiu, Teleorman, Dambovita

Reviste radioamatori

De la primii pasi in tainele radioamatorismului este necesar a se lua la cunostinta de existenta publicatiilor in domeniu, de a rasfoi paginile cartilor, revistelor cu multi ani in urma si a parcurge majoritatea numerelor pana in prezent pentru a intelege si a progresa in activitatea acestui sport tehnico-aplicativ.

Au fost publicate reviste cu specific radiotehnic cu exemple de constructii radioamatoricesti in vederea formarii si perfectionarii noilor generatii cu apetit de a se intrece in radiocomunicatii de amator.

 

Colectia revistelor “Sport si tehnica”, “Tehnium”, “Radioamator YO”, “Radiocomunicatii si radioamatorism”, scot in evidenta majoritatea informatiilor la vremea publicarii si reinnoiesc posibilitatea tinerilor de a deveni radioamatori de la varsta copilariei, pana la cei batrani, indiferent de profesie, religie, sex sau nationalitate.

Concursuri radioamatori

Activitatea radioamatorismului in Romania este coordonata de ”FEDERATIA ROMANA DE RADIOAMATORISM” (FRR), care indruma, organizeaza si aplica regulamente cu instructiuni privind desfasurarea activitatii sportive conform cu statutul sporturilor.

 

FRR actualizeaza informatii saptamanale prin transmiterea “QTC”-ului (expresie din codul Q); emisiunea de QTC se poate receptiona de obicei in fiecare zi de miercuri de la ora 16-17 UTC (18-19 CFR), pe frecventa de 3705 khz in mod “SSB” (BLU), prin retranslatie in banda de UUS si in retea de internet.

 

In majoritatea tarilor de pe glob se organizeaza competitii interne si internationale ale radioamatorilor in vederea sporirii maestriei, a recordurilor sportive, a atribuirii de diplome,  plachete sau cupe la indeplinirea unor performante sportive.

Benzi de US/UUS

BENZILE DE UNDE SCURTE ale radioamatorilor

• banda de 160 metri = 1810 … 2000 khz
• banda de 80 metri = 3500 … 3800 khz
• banda de 40 metri = 7000 … 7200 khz
• banda de 30 metri = 10100 … 10150 khz
• banda de 20 metri = 14000 … 14350 khz
• banda de 17 metri = 18068 … 18168 khz
• banda de 15 metri = 21000 … 21450 khz
• banda de 12 metri = 24890 … 24990 khz
• banda de 10 metri = 28000 … 29700 khz

Trafic radioamatori

Conversatia intre radioamatori prin intermediul statiilor de emisie-receptie este bine definita de regulamente nationale si internationale de radiocomunicatii ca fiind o necesitate globala de a comunica in vederea imbunatatirii tehnicii de radiocomunicatii, electronica, automatizari, cat si activitatii in competitiile sportive.

 

Comunicatiile intre radioamatori nu au limite de distanta si fac posibila comunicarea cu alte servicii de radio din toata lumea in cazuri de dezastre naturale, servicii de mare urgenta sau alte retele de comunicare ce nu pot fi accesibile.

Comportamentul radioamatorilor in trafic tine de o disciplina aparte, maniera de lucru decenta prin faptul ca toti au aceleasi drepturi in conversatie simpla, in competitii nationale sau internationale.

Radioemitatoare

Sunt dispozitive care emit curenti de radiofrecventa; orice oscilatie de radiofrecventa defineste un dispozitiv de radioemisie.

Toate radioemitatoarele detin un generator de radiofrecventa si functie de scop se poate amplifica, multiplica sau schimba frecventa de baza.

 

Radioemitatoarele au oscilatoarele special construite cu frecventa foarte stabila conforma cu standardele in vigoare pentru a nu se perturba reciproc receptia lor.

Radioreceptoare

Sunt dispozitive ce pot capta curenti de radiofrecventa, oscilatii de radiofrecventa si au proprietatea de a le transforma/reda in curenti de joasa frecventa.

Orice receptor radio are sarcina de a capta unde de radiofrecventa prin intermediul antenei proprii, care prin ansamblul dispozitivelor interioare poate selecta o frecventa radio ce va fi amplificata, demodulata in joasa frecventa si redata prin dispozitivul acustic”difuzor sau casti”.

 

Fiecare dispozitiv din ansamblul receptorului radio are o functie determinata.

Antene radio UUS

ANTENE RADIO de”UUS” (FIF-UIF-SIF): 30 mhz-300 mhz-3000mhz

Antenele de unde ultrascurte sunt dimensionate pe domenii de frecventa cu scopul de a obtine cele mai bune rezultate la receptie cat si la emisie.

 

Dimensiunile elementelor sunt mai mici in raport cu cresterea frecventei si necesita marirea numarului de elemente pentru a obtine rezultate asemanatoare.

 

In UUS exista o mare varietate de antene cu polarizare verticala cat si orizontala de diferite forme pentru a indeplini exigentele actuale.

Antene radio US

ANTENE RADIO de “US” (intre 200 si 10 metri): 1600khz-30000khz

 

Antena fir lung radiaza pe toata lungimea pana la borna de antena emitator-receptor si castigul creste cu lungimea geometrica rezultata din numarul de lambda/2.

 

Antena Windom este monofilara si caracterizata ca fiind in forma literei “T”cu brate inegale, cu fider de coborare din acelasi tip de conductor.

 

Antena Zeppelin cu fider de coborare bifilar si lungime critica si adaptare inductiva la emitator-receptor.

Antena dipol cu bratele egale, conectare cu fider bifilar rasucit sau cablu coaxial de 50-75 de ohmi.

Antene radio

Dispozitivele care permit captarea sau radierea energiei de inalta frecventa in camp electromagnetic sunt numite antene radio. Antenele radio sunt circuite oscilante deschise, sunt identice atat la receptie cat si la emisie, au aceleasi proprietati si pot fi folosite reciproc.

Antenele transforma energia undelor radio in curenti de radiofrecventa sau energia curentilor de inalta frecventa in unde radio. Astfel, ca orice receptor sau emitator de radiofrecventa poseda ca terminal exterior un circuit oscilant deschis prin care va circula energie electromagnetica.

Antenele radio sunt dimensionate in functie de lungimea de unda si de parametrii necesari prestabiliti. Un circuit oscilant deschis este realizat din conductor electric, are o inductanta si o capacitate proprie ce ii corespunde unei frecvente precis determinate.

Radioamatorism - prezentare generala

In Romania se recunoaste radioamatorismul dupa anul 1930 ca hobby de nedespartit pentru cei care isi construiau receptoare si emitatoare, dar necesitatea de comunicare la distante mari s-a rezolvat prin infiintarea de radiocluburi autorizate cu un statut bine determinat carora li s-au atribuit indicative de apel si benzi de frecventa alocate serviciului de radioamator.

Cei mai pasionati de comunicatii radio erau cei ce cunosteau alfabetul morse din timpul stagiului militar, acesta fiind cea mai simpla limba de comunicare in toata lumea radioamatorilor.

O data cu progresul electronicii, radioamatorii si-au construit echipamente mai performante cu o complexitate apropiata de cea industriala si parametri de exceptie, ce a facut posibila comunicarea intre continente si indirect prin sateliti.